"Solutia pentru plictiseala, este curiozitatea." - Dorothy Parker
Zilele trecute, am fost "lovita" de un val de plictiseala. Defapt, mai multe valuri, care veneau si plecau. La un moment dat, m-am simtit atat de plictisita incat daca mai faceam acel lucru, aveam senzatia ca voi innebuni. Starea de neliniste, agitatie si nervozitate era tot mai mare si mai aveam inca o jumatate de ora pana terminam si plecam acasa. Au fost un adevarat chin urmatoarele 10 minute. Apoi, am reusit sa-mi bruiez mintea cu o discutie aiurea si m-am trezit pe drum spre casa spunandu-mi "Ei bravo, hai ca ai supravietuit unui caz cronic de plictiseala."
Dar asta m-a pus pe ganduri si m-am intrebat de ce ne plictisim, si ce inseamna plictiseala? Si mai ales, fiind o stare atat de neplacuta si aproape imposibil de evitat, cum o putem pozitiva incat sa ne fie folositoare. Iar pentru ca nimic nu este intamplator, m-am decis sa impart cu voi mica mea descoperire.
Ce este plictiseala?
Cu totii cunoastem cocktailul de sentimente de apatie, poate chiar somnolenta atunci cand facem ceva plictisitor, si starea de agitatie interioara, fara un motiv aparent, in care tot corpul nostru parca striga "Fugi!". E un sentiment atat de des intalnit incat este pus pe aceiasi treapta cu alte sentimente sociale precum "simpatie, rusine, vinovatie, mandrie, gelozie, invidie, gratitudine, admiratie si dispret"(sursa). Peter Toohey, in cartea lui "Boredom: A Lively History", studiaza plictiseala ca pe un mecanism de adaptare, si imparte plictiseala in doua categorii: prima, este simpla plictiseala, care apare in mod regulat, si nu necesita foarte multa atentie, si plictiseala existentiala, o conditie care nu este "nici o emotie, nici o stare si nici o senzatie", ci mai degraba "o formulare intelectuala impresionanta", care are foarte multe in comun cu depresia si aduce o constientizare acuta de sine.(sursa)
Ce inseamna plictiseala?
Ca orice alt sentiment, si plictiseala apare cu un scop, iar cu cat esti mai constient de propriul sine, cu atat iti este mai usor sa pui degetul pe rana si sa indentifici problema. Am putea spune ca plictiseala este un semnal de alarma pentru moment, care ne spune ca nu suntem destul de stimulati pentru nivelul de energie pe care il avem la dispozitie (sursa). Atunci devenim nelinistiti, vrem sa plecam, sa facem altceva, orice...iar timpul trece foarte greu. Lipsa de stimulare si o actiune repetitiva care nu implica o provocare intelectuala sunt o reteta clara pentru aparitia plictiselii, precum si a somnolentei. De cate ori nu ati incercat sa cititi o carte care parea interesanta, doar ca sa va convingeti ca v-ati inselat dupa cateva pagini. Asta s-a intamplat si pentru ca plictiseala este in stransa legatura cu capacitatea de concentrare si atentie.(sursa) Cu cat suntem mai putin captati de ceea ce facem cu atat devenim mai plictisiti. Mai adaugati si lipsa de control asupra actiunii, ca atunci cand trebuie sa faceti ceva care nu va trezeste interesul. Toti acesti factori conduc spre o senzatie fizica neplacuta. Deasemenea, plictiseala apare si in lipsa stimulilor exteriori, dar si in cazul unei supra-stimulari, la care se cere un Time Out intern, ca un mecanism de aparare, de calmare (sursa).
Dar cum ramane cu plictiseala existentiala?
Aici schimbam perspectiva pentru ca intrebarile se schimba. Acest gen de plictiseala ne pune la indoiala nu doar activitatea din momentul prezent, dar poate chiar alegerile care le facem, viata pe care o avem. Ne intrebam daca suntem cu adevarat multumiti de ea. Devenim constienti si suntem extrem de conectati cu momentul prezent, de Aici si Acum. Mintea apoi se detaseaza si priveste per ansamblu, atat prezentul, cat si trecutul si viitorul, cu alegerile facute, consecintele si posibilele urmari. In starea de plictiseala, creierul nu se odihneste, cum am fi tentati sa credem. Anumite parti se activeaza, care au legatura cu amintirile, visarea si rezolvarea problemelor prin gasirea solutiilor, creeand conexiuni noi (sursa). Evadarea din cotidian ce apare ca rezultat, cupleaza creativitatea in ecuatie, ceea ce este probabil cel mai mare beneficiu al plictiselii.
Plictiseala si Creativitatea
"Copii au nevoie sa fie plictisiti; Asa se naste creativitatea" - Melanie Jean Juneau
Cred ca afirmatia este valabila pentru orice om, de orice varsta. Actiuni repetitive care nu implica un efort intelectual permit mintii sa porneasca intr-o proprie calatorie. Mintea are mereu nevoie de provocari noi si diferite. Iar astfel creativitatea este pe terenul ei de joaca. De ce credeti ca Agatha Cristie isi construia actiunea romanelor ei, in timp ce spala vasele? Putem sa ne accesam creativitatea dar e nevoie sa facem asta constient, cand simtim ca se apropie valul plictiselii. Si creativitatea nu este doar o calitate a artistilor, ea se regaseste in fiecare dintre noi. Sa ne bucuram de aceasta oportunitate pe care ne-o ofera mintea, sa acceptam si sa ne scufundam in plictiseala, sa ii oferim o sedere placuta, (adica ne luam si noi o mica pauza de visare), si apoi sa ne lasam gandurile sa vina pe un subiect dorit. Veti fi surprinsi de potentialul uimitor pe care il deblocati.
Va doresc sa fiti plictisiti!
Foto: Snoopy by Charles M. Schultz.
http://janeannethorne.wordpress.com/2012/08/15/light-relief-snoring-baby-steps-and-locating-that-gritty-character/
http://scienceblogs.com/cortex/2009/03/24/boredom/
http://stuff4kids.hubpages.com/hub/Why-Do-We-Get-Bored
http://completewellbeing.com/article/boredom-and-restlessness/
http://mentalfloss.com/article/54074/there-are-5-types-boredom
http://www.brainpickings.org/index.php/2012/06/18/boredom-a-lively-history/
http://www.psychologytoday.com/blog/ulterior-motives/201209/what-is-boredom
http://science.howstuffworks.com/life/bored-to-death.htm
http://www.nytimes.com/2008/08/05/health/research/05mind.html?_r=0
http://99u.com/articles/7188/why-boredom-is-good-for-your-creativity
http://www.spring.org.uk/2014/06/being-bored-can-fire-up-your-creativity.php
http://www.psychologytoday.com/blog/the-winner-effect/201401/embrace-boredom-become-more-creative
